Poezie
Anotimpul rugăciunii
1 min lectură·
Mediu
Anotimpul rugăciunii
De când n-am mai știut porni, cuminte,
O rugă nestatornică, să-ți spună,
Bătrâna mea flașnetă de cuvinte,
Din colivia-mi de pământ, bătrână?
Dar nu e respirația, nu e clipa,
Nu este anotimpul rugăciunii,
Nu mi-a crescut nici sufletul, cât pita,
Nici inima nu-mi zboară, cât lăstunii –
Strâng, ca o floare, soarele în mine,
Prin sânge, clorofila Ta mă țese,
Și ploaia este lacrima din Tine,
Ce-mi înțelege spuse neînțelese –
Nepriceput să-Þi dau – decât povara,
Atâta de lumeasca mea povară,
Þie mă rog, cu toată primăvara,
Iar binecuvântarea Ta – mă ară…
002.374
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Anotimpul rugăciunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1770434/anotimpul-rugaciuniiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.