Poezie
Povestea unei singure icoane
1 min lectură·
Mediu
Povestea unei singure icoane
Povestea unei singure icoane
De ai avea și suflet, s-o asculți,
Ai desluși pe Tatăl Sfintei Taine,
Și Fiul Său - dar amândoi, desculți …
Hristos, în mâna dreaptă, crucea, ține,
Și singuri sunt, pe lumea celor mulți,
Au doar privirea țintă către tine,
Doi Împărați – dar amândoi, desculți…
Nu-i nicăieri a Lor comoară sfântă,
Zadarnic cauți un cent să îl săruți –
Nici Duhul Sfânt deasupra Lor nu cântă –
Sunt oameni, doi – și amândoi, desculți…
Plecând, ne-ntrecem către culmi mundane,
Tot mai puternici, mai bogați, mai culți -
Ei jos rămân, privind de prin icoane,
Plutirea noastră – amândoi, desculți…
16 noiembrie 2007
012.617
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Povestea unei singure icoane.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1753904/povestea-unei-singure-icoaneComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TGTGTatiana Gradinaru✓Nu ma pricep sa comentez texte religioase (desi parca as intrezari aici si ceva amor intre o ea si un el - probabil ma insel), dar e un vers in poemul tau care-i cam tras de par //Zadarnic cauți un cent să îl săruți –//; eu as zice //În van cauți arginții să-i săruți// sau poate gasesti tu ceva mai potrivit.
0