Poezie

Darul de Crăciun

1 min lectură·18 octombrie 2005

Mediu

Darul de Crăciun

Mai vino, tată dragă, să îmi numeri

Zăpezile din suflet și din tâmple,

Cuprinde-mă în brațele cărunte,

Și du-mă iar, în paradis, pe umeri -

Adu-mi în dar, de Moș, planeta toată,

Cuminte și în pace înfrățită,

Și nu uita, din inima-ți curată,

La toți copiii lumii să dai pită -

Vor mai fi fiind pe lume multe daruri,

Dar noi vom fi mereu copii de grâu,

Vom semăna iubire-n loc de aur,

Și lacrimă de dor, în loc de râu -

Și-n ele, tată, Moșule din iarnă,

Mai joacă-ne, de-a rândul, pe genunchi,

Căci suntem ramuri din același trunchi,

Copiii tăi de suflet dintr-o rană

În care ard luminile, mănunchi -

001.636

Jianu Liviu-Florian. “Darul de Crăciun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/146224/darul-de-craciun

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.