Poezie
Împrumutul
1 min lectură·
Mediu
ÎMPRUMUTUL
În pământ, din stele,
Bate inefabil,
Ceasul vieții mele
Biodegradabil.
Și mă zbat cu grele
Clipe de nimic,
Din pământ, în stele,
Să îl mai ridic.
Îmi scuzați deranjul,
Dați-mi, pentru-o clipă,
Dintr-un umăr, franjul
Pentru o aripă.
Și plătesc contorul
La dobânzi, cvintuplu:
Când îmi voi lua zborul,
Vă restitui trupul.
9 decembrie 2011
033.709
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Împrumutul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/13995512/imprumutulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Lucrează penultimul vers fiindcă strici ritmul tocmai la final.
0
Jucaus, dar deloc lipsit de miza, ba dimpotriva. Tonul ludic cucereste din prima clipa, la fel ca si versul scurt, ca o biciusca, pocnind perfect din rima si ritm. (Penultimul vers n-are, iti zic eu, nimic! :)
Cu placerea lecturii,
Cu placerea lecturii,
0
ne-ai amintit ceea ce suntem și cum suntem în această viață. Îndrăznesc să-mi expun părerea despre ultima strofă, unde la penultimul vers aș scrie așa:
”Și plătesc contorul
La dobânzi, cvintuplu:”
Când lua-mi-voi ”zborul,
Vă restitui trupul.”
Mult succes pe mai departe, în tot.
Sorina.
”Și plătesc contorul
La dobânzi, cvintuplu:”
Când lua-mi-voi ”zborul,
Vă restitui trupul.”
Mult succes pe mai departe, în tot.
Sorina.
0
