Robul lepădător și laș

1 min lectură·23 martie 2005

Mediu

Din deznădejdea mea, eu cred în Tine:

atat de laș, de slab, neputincios...

Fac munți de rău, și nu fac nici-un bine,

și-așa ușor mă lepăd de Hristos ...

dar mă întorc la El, ca la o apă

din care beau, singurătatea mea

și frica mea să-mi moară-ncet în pleoapă,

și să rămână sfântă, dragostea...

nici chin nu pot să rabd, nici vergi, nici cruce,

nici foc, nici frig, nici foame, nici torturi,

nimic nu pot la taina Ta aduce,

decât nemernicia bietei guri ...

și-așa, un laș, mă-ntorc mereu la Tine,

un pumn de carne vie respirând,

să-Þi mulțumesc pentru întregul Bine

ce răsări din Duhu-Þi, luminând...

013.099

Jianu Liviu-Florian. “Robul lepădător și laș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/111980/robul-lepadator-si-las

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

LC Lory Cristea✓23 mar. 2005

Oh doamne!...ce frumoasa e poezia asta, lasa-ma s-o iau cu mine .
frumos ti-o fi sufletul -Lory