Poezie
Lasă-mă pe insulă
1 min lectură·
Mediu
Lacrimi din pământ duce Dunărea-n Deltă
Pământul vechi își ține acolo suferința
Nici albul din cer nu ne mai acoperă
În rictusuri ne ascundem de ce facem
Suntem pedepsiți pentru trădare
Trădarea vieții ce ni s-a dat
Lumea materială distruge rasa,
Iar noi tot după ea umblăm.
Lasă-mă pe o barcă-n derivă
Vreau să zac sub ploaia vinei mele
Să-mi spăl păcatul pe-o insulă
Ce de lacrimi va fi acoperită.
Nu sunt bine primit aici,
Plătesc greșelile omului urban.
Ia-mi puntea dinspre lume,
Arată-mi cum pot să te salvez,
Ori amândoi să ne stingem.
001922
0