Ivășcan Horia

Mi-e frică De nisipul din clepsidră Care risipă Clipă cu clipă Dragostea noastră Aș face schimb De clipe nenăscute Pe clipe de iubire Și ți le-aș oferi În dar ție Și când te-aș

Într-o Lume relativă, ce-a făcut câte-a făcut Epi nu știu dacă-i popă, dar poet e absolut Din ce scrie, versul unu, până după versul doi Nu găsești ceva anume, dar în 4 suntem noi El Banatului îi-e

Nu sunt perfect Și nici nu vreau să fiu Conceptul de \"perfect\" Azi nu mai este viu Perfect e să ai bani Să ai putere Să poți face o școală Să ai maniere Să scri fară

Chipul iubirii vesnice Am crezut ca te pot saruta Dar buzele mele au atins vantul Am crezut ca te zaresc Dar ochii mei refuzau sa se deschida Am crezut ca ma strigi M-am intors si in spatele

căruțe spre târg desenând linii pe drum – frunze brumate pe scara de lemn luna coboară după casă

La herghelia din Ghenacea e zarvă mare. De câteva luni de zile nu s-a mai câștigat nici un loc fruntaș la vreo cursă de cai. Inginerul șef Vazen a fost de curând schimbat iar în locul lui a fost

În sfârșit te-am visat Am spart visul Și te-am decupat Apoi Te-am lipit sub ploape Să te pot vedea Cu ochii inchiși. De atunci Refuz să-i mai deschid, Să pot Să te port Cu mine in

Curând românul poate spune “Pot circula prin Uniune” Dar teamă mi-e să nu-i rămână Din aderant lipici pe mână.

sub jneapănul ud doi hribi crescând din rouă - miroase a gin printre norii albi soarele-și caută drum - încolțesc munții

Stând în grădină Numărând în sens invers Funzele din tei Privesc cum plânge vara Și-ascult cum cântă toamna.

Din mâna-ți Doamne verdele se scurge Trezind din somn copilul mut din mine La pânza albă pictorul revine Revigorat de forțe demiurge. Contururi șterse și cărări virgine Cu mâna-i de maestru le

Bucură-te, Dacă Acel înger Căutător în vise Te-a atins, Pentru o clipă Cu pana din aripă Ce transformă Visu-n poezie, Și schimbă pe Pământ Imaginea-n cuvânt. Bucură-te, Dacă ai

Eu il cunosc Pe Mos Craciun Degeaba razi, putin imi pasa N-am sa mai tac N-am sa mai fug acasa Nu mai ascund in mine Tot ce-i bun El este El Legenda si fiintza E alter-egoul din

pe lac liniștit crapi aurii ciugulind soare din apă pe cerul senin o pasăre de noapte înghițind stele sub talpa goală pietricele de gheață. țăranul tace pe firul ierbii picături ce

Fiecare stea E un suflet fară trup Floare de cer Într-o grădină de lumină În așteptare Să devină Viitoare Stea căzătoare Fiecare stea căzătoare Naște sufletului trup Numai așa Poate să

Soare răsărind – Printre ramuri de alun Se scurge noaptea O vacă păscând - Înaintea furtunii Sunet de iarbă Câmpuri arate - Noi petice pe sacul Ce-a purtat grâne Răsărit de lună

Resimt accidentul la naștere când m-am trezit cu o singură inimă. Evident, am fost mințit ca vor fi două Nu mă crezi. Atunci cum îmi explici cele două bătăi într-una singură, Una plină de ură,

Nu mă refer acum la bani Și chiar afirm, ca rău nu e Dar mă amuz că-n doar doi ani Va fi corupție... și-n UE

Sunt fulg de nea Rătăcitor Un fluturel în soare Pe pleoapa ta Valsând cobor, Să rup din trupul tău Culoare. Din iriși Verdelele ți-l iau Să dau culoare ierbii Pădurilor frunziș bogat Să

Fulg topindu-se Respirându-mi sărutul Prin geam de sticlă

Ei vor să zboare Iar tu zâmbești sarcastic Iar gestul tău ironic De fals invingător Le toarnă plumbi in aripi Le taie tot avântul De-a tinde catre astre De-a părăsi pământul De multe ori se