adolescentia.

PERSONAJE: Victoria – Vrea să plece. Ionuț – Vrea să rezolve ceva, dar de fapt nu vrea să fie uitat. SCENA: VICTORIA: Ai zis că durează 5 minute. IONUȚ: Și durează. Dacă n-ai mai număra minutele agresiv. VICTORIA: Mă rog. Am autobuz. IONUȚ: La 22. E fără 20. Calmează-te. VICTORIA: Nu-mi spune mie să mă calmez. IONUȚ: Ok. Atunci spune-mi ce ai de făcut. VICTORIA: Să plec. IONUȚ: După ce îmi dai hanoracul. VICTORIA: Serios? Doar pentru asta m-ai chemat? IONUȚ: Da. VICTORIA: Ți-am spus că îl aduc altădată. IONUȚ: Ai spus multe lucruri. VICTORIA: E doar un hanorac. IONUȚ: Nu pentru mine. VICTORIA: De ce? IONUȚ: Pentru că încă miroase a tine. VICTORIA: Asta e problema ta. IONUȚ: A fost și problema ta, când îl luai fără să mă întrebi. VICTORIA: Atunci era altfel. IONUȚ: Exact. VICTORIA: Vrei hanoracul sau să mă cert cu tine? IONUȚ: Vreau să nu pleci ca și cum n-a fost nimic. VICTORIA: A fost ceva. Și tocmai d-aia plec. IONUȚ: (oftează) Dă-mi hanoracul. VICTORIA: (îl scoate din rucsac) Poftim. IONUȚ: Puteai să-l speli. VICTORIA: N-am vrut. IONUȚ: De ce? VICTORIA: Ca să nu dispar complet. IONUȚ: Autobuzul nu o să te aștepte. VICTORIA: Nici tu nu ai făcut-o.