Gri e cerul, ca de plumb,
Și plumbul îl simt în mine,
Neagră e noaptea de iarnă,
Și iarna m-apasă în suflet,
Albă și rece-i lumina de lună,
Iar gândul meu de-o rază se spânzură
O noapte de
Cuvintele mele zoboară și se izbesc de indiferența ta
Speranțe hărăzite în nopți reci și lungi
Rămân doar vise înghețate în neștiință
Idei aruncate în neantul depărtării ce mor
Și cu ele șanse
Am uitat de curând sa-ți spun ceva
Am uitat sa mai citesc uneori
Am uitat formule lungi si grele
Și tot ce ar fi trebuit să știu despre ele
Am uitat să mă bucur de viață
Am uitat să mă trezesc
