IV
Iulian Virtejanu
Verificat@iulian-virtejanu
Bucuresti
Cronologie
Da, fain, te suspectez ca zbori deja maiestuos - insa mai e o singura cuta necalcata perfect, o mica jena, care iese asa insistent in evidenta.. si anume ca ai uitat sa intorci privirea IN FATA.
In rest, tot inainte :)
In rest, tot inainte :)
Pe textul:
„Gânduri" de Nicoleta Tase
0 suflu
ContextPai am sustinut cumva ca apartine Bibilei :) ? (legat de intrebarea unde in Biblie apare \"crede si nu cerceta\")
Stiu ca nu e acolo. Doar ca este destul de des uzitata cand vine vorba de a aborda un subiect mai delicat sau un pic mai subtil de interpretat din Bibile.
Mistic acest \"crede si nu cerceta\" are totusi o interpretare placuta, un soi de \"Eu nu distrug corola de minuni a lumii\", un indemn la o cunoastere intuitiva, nerationala, luciferica. Cunoasterea e posibila pana la granita cu misterul. Acolo se opreste, este paralizata.
Insa conotatia populara, triviala, este de a indemna la supunere, la... capul plecat sabia nu-l taie, poate chiar cu trimitere catre popularul smerit.
Eu l-am folosit cu un sens ironic.
Prea multi \"musca\" si cad prada vinovatiilor si culpabilitatii daca esueaza sa-si zica rugaciunea de noapte, inainte sa se culce. Prea multi asteapta sa vina din exteriorul lor salvarea, si nu se uita in interior. Cred, dar nu cerceteaza. Prea multi cer, in loc sa-si ofere. Sunt adormiti, cu toate ca par marcati de simtire. De fapt se chinuie sa-si mentina un echilibru calm in tot vacarmul de afecte ce ii macina, ii rascolesc, si tot le ignora!
In loc sa vada ca e cu ei, cersesc afectiune, indepartarea ispitelor si indrumare..
Multi cand se roaga de fapt cer. Asta cred ei ca inseamna. Sa ceri..
Dar vine parintele, persoana autoritara (ca si un politai, ca si un profesor, etc) si zice ca Dumnezeu asculta tot. Si atunci cum sa nu-i ceri ? Crezi si nu cercetezi.
Nu e nici o problema in asta, numa ca mie personal imi pare o pierdere de timp.. Daca cerutul creeaza o stare de relaxare si de detensionare, stiind ca \"esti avut in vedere\", e perfect.
Dar....
Stiu ca nu e acolo. Doar ca este destul de des uzitata cand vine vorba de a aborda un subiect mai delicat sau un pic mai subtil de interpretat din Bibile.
Mistic acest \"crede si nu cerceta\" are totusi o interpretare placuta, un soi de \"Eu nu distrug corola de minuni a lumii\", un indemn la o cunoastere intuitiva, nerationala, luciferica. Cunoasterea e posibila pana la granita cu misterul. Acolo se opreste, este paralizata.
Insa conotatia populara, triviala, este de a indemna la supunere, la... capul plecat sabia nu-l taie, poate chiar cu trimitere catre popularul smerit.
Eu l-am folosit cu un sens ironic.
Prea multi \"musca\" si cad prada vinovatiilor si culpabilitatii daca esueaza sa-si zica rugaciunea de noapte, inainte sa se culce. Prea multi asteapta sa vina din exteriorul lor salvarea, si nu se uita in interior. Cred, dar nu cerceteaza. Prea multi cer, in loc sa-si ofere. Sunt adormiti, cu toate ca par marcati de simtire. De fapt se chinuie sa-si mentina un echilibru calm in tot vacarmul de afecte ce ii macina, ii rascolesc, si tot le ignora!
In loc sa vada ca e cu ei, cersesc afectiune, indepartarea ispitelor si indrumare..
Multi cand se roaga de fapt cer. Asta cred ei ca inseamna. Sa ceri..
Dar vine parintele, persoana autoritara (ca si un politai, ca si un profesor, etc) si zice ca Dumnezeu asculta tot. Si atunci cum sa nu-i ceri ? Crezi si nu cercetezi.
Nu e nici o problema in asta, numa ca mie personal imi pare o pierdere de timp.. Daca cerutul creeaza o stare de relaxare si de detensionare, stiind ca \"esti avut in vedere\", e perfect.
Dar....
Pe textul:
„Creștinismul sau iluzia de a fi ales" de Nicoleta Tase
0 suflu
ContextVorbind cu foarte multi crestini pasionati, am ajuns la concluzia ca Invierea lui Iisus este considerata mult mai importanta decat toate invataturile lui la un loc..
De ce ?
Pentru ca faptul ca a inviat si convingerea personala ca asa a fost este garantia, dovada ca El a fost mai puternic decat toti ceilalti invatatori religiosi ai lumii, fiind in stare sa invinga moartea.. E clar deci, trebuie musai sa crezi rational in inviere, si atunci automat si garantat toate celelalte invataturi sunt adevarate si urmandu-le, e garantat ca si tu vei fi salvat de catre Iisus, daca alegi sa crezi in El.
De aceea Crestinismul in particular are o mare nevoie de rationalitate (afectivul, inima, fiind pasibile de a fi posedate de Rau si deci de \"neincredere\").
Si evident certitudinea, rationalitatea, iti da acea stralucire opaca de a fi stapan pe situatie, totul e explicabil.
Crede si nu cerceta!
De ce ?
Pentru ca faptul ca a inviat si convingerea personala ca asa a fost este garantia, dovada ca El a fost mai puternic decat toti ceilalti invatatori religiosi ai lumii, fiind in stare sa invinga moartea.. E clar deci, trebuie musai sa crezi rational in inviere, si atunci automat si garantat toate celelalte invataturi sunt adevarate si urmandu-le, e garantat ca si tu vei fi salvat de catre Iisus, daca alegi sa crezi in El.
De aceea Crestinismul in particular are o mare nevoie de rationalitate (afectivul, inima, fiind pasibile de a fi posedate de Rau si deci de \"neincredere\").
Si evident certitudinea, rationalitatea, iti da acea stralucire opaca de a fi stapan pe situatie, totul e explicabil.
Crede si nu cerceta!
Pe textul:
„Creștinismul sau iluzia de a fi ales" de Nicoleta Tase
0 suflu
ContextSunt de acord cu ce afirma domnisoara N.
Nu mai e necesar talentul, in ziua de azi, pentru a putea publica poezii. E suficienta o conexiune ieftina de internet, un browser decent si.. cativa clici de mouse!
Poezia devine astfel o modalitate [necesara] de descarcare, aducand unora si beneficii suplimentare pentru imaginea de sine.
Daca inainte o carte de poezii se publica greu - si trebuia sa ai talent pentru a fi apreciat - acum este banal sa faci publice trairile interioare.. Trairile autentice se virtualizeaza in cuvinte, pumnii devin fraze cinice, lacrimile devin litere, etc..
O joaca luata prea in serios as zice.
Nu mai e necesar talentul, in ziua de azi, pentru a putea publica poezii. E suficienta o conexiune ieftina de internet, un browser decent si.. cativa clici de mouse!
Poezia devine astfel o modalitate [necesara] de descarcare, aducand unora si beneficii suplimentare pentru imaginea de sine.
Daca inainte o carte de poezii se publica greu - si trebuia sa ai talent pentru a fi apreciat - acum este banal sa faci publice trairile interioare.. Trairile autentice se virtualizeaza in cuvinte, pumnii devin fraze cinice, lacrimile devin litere, etc..
O joaca luata prea in serios as zice.
Pe textul:
„De ce scriem poezie sau nevoia de aplauze" de Nicoleta Tase
0 suflu
Context