Poezie

Elogiul literei

1 min lectură·28 decembrie 2017

Mediu

O, literă, ce dragă mi-e a ta simțire

Ce sufletul artistului în șoaptă-ți spune;

Când te citesc mi-aduci o tandră tresărire

Și line mângâieri le poartă al tău nume.

Tu, muzică ce cântă în tăcere,

Simfonic ilustrată de poetul

Care în tine-și caută plăcere

Când doar singurătatea îi sprijină duetul.

Dulce e vocea celui ce în glas te poartă

Și viață îți oferă prin a sa suflare,

Când inima trezită ascultă-nduioșată,

Iar mintea cercetează-a ta splendoare.

Cât de fidel slujești orice trăire,

Care numai prin tine se vrea trădată;

În tine se-oglindește acea simțire

Ce dintr-un suflet se revarsă-n lumea toată.

Gândul îl zugrăvești cu-atâta măiestrie

Când limba-i prea timidă și nu poate

Ori tremură de-ar vrea ca să-l descrie,

Dacă emoții sau temeri o țin încătușată.

Din pasiunea ta se naște-orice cuvânt

Pe care artistul ar putea să-l spună;

Și de se-ndreaptă spre-adevăr devine sfânt,

Ori demon decăzut de e minciună.

001.452

Iulian Ghiurca. “Elogiul literei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-ghiurca/poezie/14118194/elogiul-literei

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.