Celuloză

Moarte cu miros vinețiu/ viață cu gust de apă sărată

pe drumeagul de lângă casă durerile mele sapă

galerii subterane; în ele

îmi golesc inima de vers.

Azi curcubeul e alb-negru

mi-aș vinde fericirea pe o pereche de ochelari

dacă nu m-aș lovi/ de gratiile realității/ aș crede/ că am crengi/ în loc de mâini

- pom miop din Daltonia -

mi-au înflorit degetele.

-----------------------------------

merg prin parcul de beton/ în copac lucesc felinare/ tramvaiul trece în cercuri/ sub cerul de azbest/ ploaia are gust de petrol/în visul meu toate luminile sunt stinse/ și/ ploua marunt/ cu cianură/ deasupra cerului de asfalt gri/ trece tramvaiul/ am obrazul lipit de șină/ mă gândesc că o să-mi rămână semne pe față/ în copac lucesc felinare/

și ploua.

------------------------------------

n-am mai auzit glasul rădăcinii de mult

am crescut prea sus

sau s-a adâncit groapa pașilor mei

strâng din dinți

aud nimicul cum trece prin mine

trece-ți degetele zimțate prin păr

prinde-te de mine și taci.

------------------------------------

Totul e o porcărie/ de când m-am logodit cu viața/ și îi port inelul de tinichea/ oamenii sunt o mare mizerie/ nu râde/ nu faci excepție/ v-aș curăța pe toți de pe fața pământului/ dacă aș avea un aspirator maaaaare/

învățați să faceți fotosinteza în autobuz

și vă iert.