Poezie
Întrupare
1 min lectură·
Mediu
A ieșit noaptea,
Când ploua și era umedă…
Singurătatea.
Se ascundea prin colțuri,
Prin mlaștini
Și nisipuri mișcătoare.
Striga cu glas sfâșietor
De pasăre cu aripile tăiate.
Și se plângea că nu are
Lumină
Să se poată întrupa.
Era un cameleon,
Cameleonul ieșit din mine,
Când plouam și picuram
În singurătate;
Cameleonul cu sânge cald
Care nu mai avea pentru cine să existe…
002.851
0