Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Chinurile fiintei

1 min lectură·
Mediu

-Cruzimea in ce se masoara?
In nasteri de tine,
Dragosea mea.
-Plansetul si reveria?
In ochii tai,
Nemurirea.
-Spune-mi, unde crez si unde patima?
In tacerea ta
Vorbita doar de gandurile
Mele atee...in tine
Crucifixul ce m-asteapta.

-Neputinta, chinul cel de pe urma?
Doar privindu-te, iubirea mea.
Gand chinuit
In chinurile fiintei prea legata
De pamant.
-Ura, ura iubita mama!
Sub pielea-ti sticlos de alba
Iedera de furie se tese.
Mainile azi atat de noi
Vor invata durerea.

-Surd tipatul tau mama
De cand m-ai zamislit!
M-ai invatat prin uitare
Sa te cunosc.
Tu, neinaripata pasare !
Luceafar fara de lumina.
-Chemarea ta, sugrumata
Sfasie prin pamant...
Lasa mama,
Dumnezeu isi iubeste ingerii.

\"Image
Simeon Solomon \"L\' Angelo della Morte\"
001.334
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
119
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Iris Barbulescu. “Chinurile fiintei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iris-barbulescu/poezie/144070/chinurile-fiintei

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.