Jurnal
The great canvas
Impletire
1 min lectură·
Mediu
Cât de uniți suntem,
Eu reflecția ta
Privită fără de oglindă.
Mă întreb, când ating apa,
Unde se termină degetul meu, și unde al tău începe?
Sau suntem un mare corp...
În care celulele se sparg în mii de picături de aer?
Mii de personalități.
Cineva trebuia să scrie un articol
\"Un om la șapte miliarde\"
În vre-un ziar... cu renume.
Cât de uniți suntem
Și cum ne călcăm in mâini.
Victimă-călău, victimă-călău;
Cum poate cineva să se sacrifice pe sine?
Sau nu știa....
Da, nu știa, e clar, ar fi șocant de-a dreptul
Să afli că tu ești toți,
Și tu nu ești decât o mică parte din tine.
Tu nu iți apartii deloc.
Adună-ne pe toți laolaltă și spune-ne sa ne privim.
Rupe-mi vena si leag-o de a ta, fă un lanț
Leagă-ne pe toți.
Poate așa o să fie in sfârșit liniște...
001.598
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iris Barbulescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Iris Barbulescu. “The great canvas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iris-barbulescu/jurnal/122032/the-great-canvasComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
