Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

The great canvas

Impletire

1 min lectură·
Mediu
Cât de uniți suntem, Eu reflecția ta Privită fără de oglindă. Mă întreb, când ating apa, Unde se termină degetul meu, și unde al tău începe? Sau suntem un mare corp... În care celulele se sparg în mii de picături de aer? Mii de personalități. Cineva trebuia să scrie un articol \"Un om la șapte miliarde\" În vre-un ziar... cu renume. Cât de uniți suntem Și cum ne călcăm in mâini. Victimă-călău, victimă-călău; Cum poate cineva să se sacrifice pe sine? Sau nu știa.... Da, nu știa, e clar, ar fi șocant de-a dreptul Să afli că tu ești toți, Și tu nu ești decât o mică parte din tine. Tu nu iți apartii deloc. Adună-ne pe toți laolaltă și spune-ne sa ne privim. Rupe-mi vena si leag-o de a ta, fă un lanț Leagă-ne pe toți. Poate așa o să fie in sfârșit liniște...
001.598
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
145
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Iris Barbulescu. “The great canvas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iris-barbulescu/jurnal/122032/the-great-canvas

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.