am acoperit gurile
după ce am îndesat în ele
lucruri mărunte
mă deranja murmurul pădurii
amăgindu-mi ochii
cu tonuri prefăcute
atunci am invocat tăcerile
să taie trunchiurile întâi
fibra cu parfum de rășină
lemn prețios fără vină
zgândarea nefericirea
din toată pădurea
adulmecând cu palme
în căutărea vibrațiilor sangvine
ridicase trunchiul în lumină
așchii