Poezie
Iubire
1 min lectură·
Mediu
Iubisem, o secunda, o zi, un an.
Iubisem petal sufletului tau
Iubisem palma care mi-a prins sarutul
Iubisem tampla ce mirosea a caprifoi
Iubisem privirea confundata cu raul
Iubisem surasul tau inseninand zarea.
Te iubisem pe tine
Nu te stiam
Te cladisem in mine
Tu te scufundasei in sufletul meu
Inima mea era a ta
Eu eram tu
Tu erai eu.
O singura fiinta un singur vis.
022.326
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Psenicka
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Psenicka. “Iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-psenicka/poezie/6331/iubireComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
A
AAnonim
FB
0
APnobletea sentimentelor de dragoste atat de pura, de simpla si zambitoare invaluie intreaga poezie; tragedia se descopera insa in spatele verbelor folosite la trecut care ne soptesc ca totusi, prea fermecatoarea iubire a murit; dar, nu despre moarte e vorba, nu primim detalii cum s-a intamplat sfarsitul; poetul se concentreaza pe frumosul din scurta perioada in care a primit si a daruit iubirea; contopirea intr-un tot .
cu fiecare vers, in fiecare tresalta o amintire dulce, un prim sarut tainic, o prea dorita imbratisare , si astfel ca finalul este de fapt momentul de inceput in fiecare cititor a unei retrairi a ceea ce a simtit candva...caci fiecare a iubit cu atata patima si desavarsire, cu atata dorinta si daruire, cu atata placere si uitare, la inceput....
cu fiecare vers, in fiecare tresalta o amintire dulce, un prim sarut tainic, o prea dorita imbratisare , si astfel ca finalul este de fapt momentul de inceput in fiecare cititor a unei retrairi a ceea ce a simtit candva...caci fiecare a iubit cu atata patima si desavarsire, cu atata dorinta si daruire, cu atata placere si uitare, la inceput....
0