Poezii

mi e dor! mi e dor de copilul din mine mi e dor de mica amintire mi e dor de dimineața când știam să zâmbesc mi e dor de ziua când prindeam picăturile de ploaie mi e dor de seara tăcutei

Mi-e dor de fiecare secunda ce o facem sa existe in noi doi. Mi-e dor de fiecare parte a vietii cand gandurile se ating. Mi-e dor de tine, mi-e dor de mine, mi-e dor chiar si de tacerea ce ne

cate lacrimi si cat dor voi pune in fiecare secunda cand tu nu esti aici? cata neliniste si cata tacere imi va opri trupul sa respire? cata nebunie exista in fiecare secunda ce trece, in fiecare

iubesc!, e tot ce pot rosti acum. sunt \"sclavul\" iubiri am uitat sa exist, am uitat sa respir. simt mirosul parfumului tau lasat pe perna sarutului urmaresc pasii ce se departeaza in fiecare

Mi-e dor! dor de alintul mainii tale. dor de tampla ce-mi atinge sufletul. Mi-e dor de gustul buzelor tale. te simt pe tine! pur, cald, nebun. Mi-e dor de bratele noastre ce se ating

voi lasa in urma amintirea unei parti din universul meu. tot ce a insemnat o fila din viata. secunde ce nu as vrea sa le trec in amintire pentru ca ele au facut parte din existenta mea. celor ce

cand nu sunt eu, vorbesc ochii. cand nu sunt eu, ma acopera tacerea. cand nu sunt eu, vorbesc cuvintele nescrise. cand nu sunt eu, ma cauta pasi rataciti. cand nu sunt eu, cineva imi striga

stiu ca existi, te simt cand ma atingi usor. sunt zile in care iti aud glasul atat de cald ma privesti in ochi iti vad sclipirea albastra si pasii ce ne purtau pe cararari fara tine e

e albastra, e verde, e gri e intunecat, e trist, e rece e furtuna, se ridica valuri, sunt diguri. o cheama din marele adancuri. de dor, de nebunie , de val de marea dragoste atinsa la mal. il

picaturi de sunet alunecand in torida vara odata cu primul licar al iubirii cuvintele au inceput sa sune ca un cristal incepuse sa strige, urletul sau apartinea razvratirii palmei in care se

miroase a pamant miroase a racoarea dintre anotimpuri vad surasul tau strecurat intre zi si noapte aud un scancet de copil adormit o voce abia rostita intre ieri si azi. o lacrima transformata

am gasit un buchet de garoafe nu primisem flori demult de cand fluturi striveau gradina buncii de unde era? nu stiu le uitase cineva pe masa ca sa nu moara de frig,am luat un

am vrut sa prind o raza am vrut sa prind un vis am incercat sa ma transform si sa renasc tot ce am ucis. am vrut sa ma ridic sa ma inclin de fericire am vrut sa strig, sa ma transform in alt

Afara ploua si simt durerea picaturile in suflet Privirea intunecata imi ingheata sufletul mort. Durerea ma apasa si urla cu putere Exist desi sunt moarta de o zi

va veni un timp cand ma voi pierde va veni un timp cand voi vrea sa dispar sa despart lumea de negrele plete sa ma ascund pentru a visa iar. pentru secunde facute acum cuvant am inceput sa

Universul meu e atat de mic incat daca as sta sa-l masor ar intra in casa unui melc. Acolo e taramul meu acum. El ma invata sa numar pasii, el ma invata sa merg dinnou. In casuta melcului, e

cu fiecare pas, cu fiecare secunda incercam sa urc spre inima ta cu mainile sangerande ma agatasem de tufisurile de scai picioarele imi intepenisera, dar existau in spate aripi care ma

te iubesc cum marea isi mingaiei tarmul de mii de ori pe zi te iubesc cum frunzele inmuguresc pe creanga primaverii te iubesc, punindu-ti in palma minunatia acesti lumi te iubesc, dragul meu,

Ingenunchez in fata ta Asa cum as cere cerului indurare Ingenunchez si-ti spun.....Te iubesc! Te ador! Te caut! Te simt! Vrajitorul sau ingerul ce m-a adus spre tine In ziua in care am ridicat

Ai putea sa suporti ca altcineva sa ma atinga? Altcuiva sa-i scriu versuri, sa-i alint sufletul, sa-i ating bataile inimii? Daca as trece pe sub fereastra casei tale, tinandu-ma de mina cu

daca as putea da timpul la o parte daca as putea as scoate inima din trup ca s-o ucid daca as putea, m-as omori prin umbra de la spate si as invia dinnou ca sa ma mint

durerea sfartecandu-mi trupul neputinta, ura de sine, lipsa de curaj inceput de amestec cu lumea de afara frica,interiorizare, scrasnet din dinti. vag, alunecos, timp fara secunde numar de

ma uitam la palma la degetele ce se miscau fara-nteles am vrut sa fac un gest dar timpul a ales. am vrut sa ridic privirea dar m-am privit in oglinda ce ciobita si ce trista ce riduri, si

amestecam paleta de culori a unui pictor incepusem sa disting odata cu luminile din culori, o frunza am luat-o in palma incet sa nu o strivesc am inceput sa descopar verdele primaverii alaturi