aceleași gânduri
în alt decor.
aceleași sentimente
cu alte nuanțe.
același tu
sub altă lumină.
aceeași eu
cu altă durere.
cu aceleași buze așteptându-le pe ale tale
cu aceiași ochi
știu..
tu ești primul fluture
iar eu nu sunt ultima floare.
știu...
într-o zi totul se va termina.
dar nu voi uita.
nu voi uita momentul în care zborul tău
s-a oprit la mine pentru prima
vreau să-l văd.
vreau să te văd!
vreau să ne vedem acum!
vreau să comprim distanța asta,
kilometrii să devină picometri
apoi să nu mai existe nimic între noi.
să topim într-o îmbrățișare
urc un munte.
nu-i pot vedea vârful,e printre nori.
urc cu greu,
nu am pe ce să mă bazez.
îmi găsesc un punct de sprijin.
pe tine.
îmi împrumuți o pereche de aripi
și uit tot chinul de
un suras inghetat
doi ochi triști
o inimă firavă
și multe întrebări.
de ce cu tine totul pare atât de simplu?
de ce soarele răsare doar odată cu tine?
de ce numai tu îmi poți aduce
o nouă dimineață
și animăluțul dezorientat și tăcut
în care m-am transformat
își dă seama că după un lung șir
de grupări de 24 de ore fade și reci
acum începe, în sfârșit, o zi.
animăluțul se
Esti obosit si fara chef. Asta e o oboseala mai ciudata. E o oboseala de viata. Sentimentul ca nu poti face nimic cum trebuie si ca nu te poti concentra. Asa se intampla cand pierzi ceea ce inseamna
lacrimile s-au uscat.
gândurile mă lasă
și le las și eu pe ele.
nu mai știu ce simt
ce (să) zic.
am capul greu
ochii umflați.
plânsul obosește
urâțește
lasă urme.
dar liniștește
mai mult
Deschide ochii-lumina de afară îi dă de înțeles că a început o zi frumoasă.Încearcă să se ridice și, brusc, își amintește ultimele lui cuvinte. Își lasă corpul să cadă înapoi în pat. Somnul și
E groaznic
înfricosator.
Vine peste mine și mă sufocă…
gândul că pentru tine sunt zero.
îmi șterg lacrimile inutil-
vor continua să-mi ude fața.
vreau..
vreau...
nu trebuie să vreau
nu pot
