autor: mocanu gabriela
Insistasem destul de mult pe langa prietenii mei spre a face aceasta excursie la munte, toamna. Lor nu le place toamna, insa pentru mine ea reprezinta anotimpul de
Eram numai un solitar
Cand o lumina blanda m-a cuprins
Cu mreje dulci eu am fost prins
Dar fara ca sa am habar.
Atunci au aparut o intrebare
DE ce inima nu are stare
Si fuge, neavand
Ce sincera e dragostea
Cand poti sa o impartasesti
Si poate ai sa ma iubesti
Cand te vei imbata cu ea.
La inima-ti trista am cutezat sa bat
Inchisa c-un lacat ruginit
si cheia mi s-a
Cand nimeni vreau sa ma auda
Ce linistita-mi pare noptea
Dar ma gandesc ca ma asculta
Singura Moartea.
Sfașietoare împacare
Ce trist imi pare epitaful
Iar sub sicriu tot
Ploua in mine si e frig
Dar sufletul meu tace
Incerc iubirea-mi sa o strig
Dar sub pamant ea zace.
A fost frumos atunci cand noi
Cutreieram vazduhul
Insa acum par a fi goi
Si sufletul si
Motto: \" Totul este o iluzie \"
Am vrut candva viata sa-mi opresc
Crezand ca ma voi elibera
Din lanturile incolacite toate
In jurul firavului meu trup.
Eram atunci
Un suflet
Noaptea
Cand luna rasare de nicaieri
Iar lupii incep al lor ritual
Copacii îsi deschid al lor trup îmbtarânit
Dand nastere unui suflet
Ce se incarneaza intr-un lup alb.
Doar cand copacii vor
Flori de nufar sau complexitatea abordării unui poet „vesel”
Pastelul este una dintre cele mai răspândite specii literare dovada fiind multitudinea de scriitori care au abordat
Apă de-ai fi , m-as îneca cu tine
Tu , nimfa lacului cu nuferi
Doresc acum să nu mai suferi
Si vreau sa mă -ndragesti numai pe mine.
Pământ de-ai fi , m-as îngropa in tine
Ca sa te simt mereu