Suflete rănite, deja îndurerate,
Măcinate de gânduri și de șoapte,
Ce stau treze în miez de noapte,
De ce oare, de noi sunt acceptate?
Vieți furate, idei date și mii de fapte,
Așteptări și
Da, te vreau, dar te vreau călcată în picioare
Și pe tine, ca o umbră verde-albastră călătoare
Ce se-ngroapă adânc în lovituri amare
Și scoate din mine doar sentimentele neclare.
De ce mă
Consumatorii mei de vieți amare,
Ce zburați în stoluri călătoare
Și aprindeți candele strălucitoare,
Focul vostru, acum, nu mă mai doare.
Căldura lui îmi pârjoleste numai calea,
Transformând
Vântul urlă și-n ureche îmi suspină,
Așteptând pe rând să-mi vină,
Valuri mari de ceață deasă
Să mă prindă ca-ntr-o plasă.
Și vântul suflă, rău suspină,
Puterea aripilor ca de acvilă
Adună
O floare albă
Se transformă-n stea
Dupa iarna grea
Seninul cerului, se vinde,
O altă lume se aprinde,
Speranța nu s-a stins,
Vis frumos ca-n paradis.
Primăvară îți simt chemarea,
Ce
Rasare soarele in mintea ta,
Albastru-i cerul, viorea,
Usor coboara primavara
Spre inima ta.
Vapori de aur se ridica,
Peste boltile ce… parca pica,
Si in zborul lor usor,
Se astern, pe
Noaptea tace...
Eu cufundat in ganduri ma racesc,
Un bec ce palpaie-mi vorbeste
Si nu-l inteleg.
Un bour mi-a spus cu voce tare:
Muuuu...
Aratandu-mi o pereche de coarne
Si n-am
Baiatul vazu flacara rosie de pe cerul inorat de secole, era un semn, semnul ca in curand oamenii vor gasi ce cauta de atata timp.
--Unde a cazut?
--Spre nord!
--Esti sigur?
--Da.
Si norodul
Si iar ploua pe alocuri
Rasarind dim iarba smocuri,
Raze largi si luminoase,
Impletite, dar spinoase.
Un pitic din iarba sare
Cu chitara la spinare,
Asteptand din nou sa ploaie,
Pamantul
Vinovat sunt de nimic,
C-am crezut in rasarit,
Si-am ramas ,profund,uimit,
Ca in el nu e nimic.
Vinovat sunt de nimic ,
c-am crezut ca e unic,
Versul, ce te tine treaz
Numai cu paine si cu
IG