Plang
Zgomotele-mi intră-n ochi și mă orbesc… Pașii se-mpiedică de copacii înalți Și sunt tristă… În suflet se zbate nimicită flacăra stinsă ! Nu te am !N-o să te am nicicând, Palmele cad
IAIosif AlexandraTraversare
Icoană pătată cu dispreț, Parfumată de ochii-mi murdari de chipul tău, Cu sufletul orbit și colorat de-ntunecime, Înfometată de aroma durerilor tale, Mă regăsesc în labirintul iubirilor
IAIosif AlexandraCuvinte
Îmi amintesc că existau clipe când În loc de rugină pe buze aveam miere. Și de încerc s-o ating,s-o cuprind, Clipa din urmă se șterge sau piere. Mă mângâi cu mâna pe cuvinte Realizând că nu
IAIosif AlexandraEul din mine
În cameră se lasă întuneric dintr-o dată… Alexandra aude voci ce nu le poate desluși. Unii cred că e nebună sau ciudată, Dar ce simte-n sinea ei nimeni nu poate ști. Roua pe-al său umăr gol se
IAIosif AlexandraSarutul mortii
Miroase a mort Și moarte e, Căci tu te-neci în sărutare. Amară și limba ta mi se pare, Dar are aromă de înmormântare… Pe criptă m-așteaptă coroane ofilite, Vorbite, Citite, De moarte,de-o
IAIosif AlexandraAmarul meu iubit
Rătăcind în flăcări negre ne iubeam. Să nu te-ntorci!Nu mă privi!Căzută-s la pământ! Am făcut dragoste cu ura, Și din cuvinte de iubire mi-ai spus că sunt nebuna care topește pumni de zahăr
IAIosif Alexandra