Tristă e tăcerea ce se lasă peste noapte
prin văi adânci și seci.
Un gând straniu mă ghidează
spre locul de odinioară.
Un loc pustiu și trist acum,
un loc fară de viată
Un loc pierdut
Stau sub luna amortita,
Ce apune in vapai intunecate
Ca o luntre de sperante
In vaile sufletului meu.
Si zburand adanc in timp,
Cautand cate-un raspuns
Am gasit cate-o fantasma
Din al
Intr-o zi am sperat ca pot zbura,
Am avut speranta , credinta,
Am intins mainile spre cer
Si-am aplecat capu - n pamant.
Incet, incet am simtit ca plutesc,
Departe de zgomotul asurzitor al
