Poezii

Tristă e tăcerea ce se lasă peste noapte prin văi adânci și seci. Un gând straniu mă ghidează spre locul de odinioară. Un loc pustiu și trist acum, un loc fară de viată Un loc pierdut

Stau sub luna amortita, Ce apune in vapai intunecate Ca o luntre de sperante In vaile sufletului meu. Si zburand adanc in timp, Cautand cate-un raspuns Am gasit cate-o fantasma Din al

Intr-o zi am sperat ca pot zbura, Am avut speranta , credinta, Am intins mainile spre cer Si-am aplecat capu - n pamant. Incet, incet am simtit ca plutesc, Departe de zgomotul asurzitor al