Poezie

Ană, Ană!

1 min lectură·9 august 2026

Mediu

"Neajutorând Cerul cu noi, Pământul!"

Ană, Ană peste rană,

Slovă dulce-n vârf de pană,

Scrisă cerului zidire,

Plânsul ochiului citire,

Os de sfântă-n trup de piatră,

Așezat în sacră vatră,

Sân, izvor de viață-ntruna,

Meșter trist scociorând luna!

Ană, Ană-n suflet hrană,

Așteptări șezând în strană,

Cântec răsucit în ziduri,

Pâlpâiri de dor în mituri,

Om de rând, în gând Manole,

Ciupind corzile-n viole,

Țipăt de copil în poală,

Raiul, peste iad, răscoală,

Sânge despletind cetatea,

Când o viață-și arde moartea!

Ană, Ană, focul cheamă,

Pe cap cerului maramă,

Trepte de văzduh în soare,

Asfințind un gând în floare,

Pași cernuți de cărăruie

Când în cremeni timpul suie,

Împletiri de rost și veghe

Peste năruiri de zeghe!

Ană, Ană, o dojană,

Peste vis, închisă geană,

Strigă, strigă, albă zare,

Zidu-i nalt, Manole doare!

1018

Ionut Pande. “Ană, Ană!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionut-pande/poezie/14204353/ana-ana

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.