ionut cernuta

Te țineam in brațe si ne era frig la amândoi, în sufletul tău era pace într-al meu, război. Aveam mintea limpede și totuși eram confuz, eu așteptam un zâmbet, tu, un microbuz. Microbuzul a venit

Mi-a mai rămas doar un sărut pe buze, și nu mai am la cine îl da. Mi-aș cere acum mii de scuze, dar visele nu vor mai sta. Printre cearceafuri caut o amintire, și între cute există doar

Ploua mărunt peste cimitirul dintr-un sat, Maria îl ingropa pe Ion, ultimul ei barbat. Plângea incetișor ștergându-se pe furiș la nas, În timp ce rudele iși luau de la Ion bun-rămas. Preotul cel

Adorm zâmbind, atunci când mă gândesc la tine, te iubesc și nu știu dacă e rău sau dacă e bine. Poate sunt trist din cauza asta, câteodată, Dar nu aș putea iubi pe nicio altă fată. Poate

Totul a apus acum, într-o simplă amintire, Poate doar eu am avut o lacrimă in privire. Multe nopți am fost fericit doar cu o fărâmă, multe zile, n-am avut, pe cine ține de mână. În palmă se mai

Sunt sigur că o să mor într-o zi și numai odată, Nu o să mai apuc să regret vremurile de altădată Nici măcar o bere nu o să mai pot să dau pe gât, Nici să mai trag un fum din țigară,vai ce

Dacă ai știi ce simt, ce vreau, ce iubesc, acum Ai plânge,ai râde sau ai porni imediat la drum. Mi-e dor de tine de când am plecat de acasă, Stau singur, doar eu și lumânarea de pe masă. Mai bag

Chiar dacă te-am pierdut acum, primăvară, zâmbind, mă voi gândi la tine în fiecare vară. Voi săruta frunzele ruginii, care încep sa cadă, gândindu-mă la tine, fără ca nimeni să mă vadă. Nepăsător

Pe un fir, subțire, de ață, încet, am început să urc, temându-mă, că o să cad sau că în el o să mă încurc. Mă tot opream, și parcă vroiam să mă întorc, să sar, Dar m-am riscat, ca atunci când,

Creionul meu se gândește acum numai la tine, scrie mult mai frumos când ajunge pe hârtie. Versurile-mi sunt îmbrăcate in zâmbete și dor. Mâna obosită de coasă se mișcă tot mai ușor. Rândurile au

Sunt trist și doar o lacrimă mai vreau să vărs, în pat. Nu știu dacă pe mine sau pe altcineva trebuie să bat. Nu mai știu ce vreau acum, nu mai știu nici cine sunt. Mă gândesc la neputinta mea și

Din întuneric, se aude încet, un oftat Îmi ridic buzele de pe gâtul tău, mirat Ascult atent, dar nu se mai aude nimic Ar trebui să plec, dar mai stau, un pic Buzele iar se plimbă, încet, pe gâtul

Miros de ștreang pătrunde prin fereastra mea mică. Aud din pat gesturi tremurânde,controlate de frică. Aș vrea să râd sau ochii in lacrimi să-i am inecați. Căci îngeri și draci stau peste umerii

Pe sânul tău stâng scrie păcat, iar pe cel drept iertare e gravat. Niciodată nu am știut care-i mai frumos, deși am putut să-i mușc,sărut sau să-i miros. Nu știam dacă să-mi cer întruna

Zburdam amândoi ca doi copii, prin ale vecinilor pastelate vii. Boabe de strugure îți strecuram în gură, ne îmbrățișam pe ascuns la moșu în șură. Până ne-a prins odată și sa supărat bătrânul, eu

Þi-aș face pat în ochiul meu. Să adorm,să mă trezesc cu tine mereu. Sărutări dulci pe retina să primesc. Să nu regret numai atunci când clipesc. Te-aș iubi în fiecare clipă cu patimă. Daca nu

Nu a mai rămas din mine decât dorință, o mică flacară într-o prea mare ființă. Mai pâlpâie puțin apoi încet încet se va stinge, tristețea iarăsi în sufletul meu va învinge. căci totul sa terminat