Poezii

ție-ți place ploaia… și mie doar vântul… oare cine mai știe unde ți-e gândul… când norii se strâng și-i clocot de fulger… și mi te chem fără glas - icoană si înger, și-afara e frig...

IBIonut Balan

0

0

E toamnă din nou și plouă mărunt... Tot mai singur îmi pare că sunt, Frunzele se zbat sub stropii căzând Și eu stau la fereastră, visând... Când vântul zbuciumă liniștea mea, Cu gândul pierdut

IBIonut Balan

0

0

Sub raza lunii te-am văzut… Erai miraj… păreai ruptă din stele… Și te priveam în liniștea serii, Și-n visele mele… Tu ascultai cuminte… Vântul ce-ți foșnea la fereastră, Cu privirea pierdută

IBIonut Balan

0

0

Scriu pentru... Pentru prieteni si dusmani, Pentru secunde, pentru ani, Pentru trandafirii ce-si scutura petala, Pentru copacii ce-si tremura coroana, Pentru un strop de soare... Pentru o

IBIonut Balan

0

0

A mai cazut o frunza... moarta! In vant pare ca-si spune povestea... Demult pierduta... uitata de soarta... Si-abia acum pare ca i se duce vestea... A mai pierit un vis de dor... in

IBIonut Balan

0

0

E-un vant amar ce-n turbare scutura frunze... Si totul e mai trist pe zi ce trece... Cand totul in jur se stinge-n bruma rece... Si tu tot mai departe te pierzi intre muze... Ploua si tuna...

IBIonut Balan

0

0

Privesc la marea nesfarsita... Cu-ntinderea ei plina de stele... Si-n valuri pentru tine-am presarat Cenusa visurilor mele... Inca privesc inspre amurg... Te caut trist... neincetat... In

IBIonut Balan

0

0

Un nou vis cu noi pare a prinde viata... Un nou cuvant cu noi prinde contur... Un gand bun ce naste soare, si nu gheata... Un nou inceput.... cu noi pare de bun augur... O clipa si o viata...

IBIonut Balan

0

0

soare afara... in vazduh, si in fereastra cand ma plimbam printre atatea regrete, fixam atunci, din ochi perdeaua albastra si ma pierdeam de tine sau... de alte fete... iar un amurg atat de

IBIonut Balan

0

0

Te-am cautat in vis... Ca si-altadat... cu gand pagan... Mi-e sufletul mult prea pustiu Si tot mai singur imi pare ca raman. Dar, parca glasul ti-era stins... Sau poate ochii i-ai inchis

IBIonut Balan

0

0

am plecat atunci departe... lasand in urma doar sperante si pierdut precum un gand... eram in noapte doar pribeag. te-am uitat inca de mult... atatia ani am risipit, crezand in visele de

IBIonut Balan

0

0

De mult cand suflet ratacit... eram - si stateam zdrobit plangand la bruma, in miscari amare... ce in sosea parea ca moare a uitare... in umbre, noptea, cu vise solitare... scruta cerul in

IBIonut Balan

0

0

toamna in suflet si in stele, vantul ce bate la fereastra asterne bruma pe visele mele si le stinge in noaptea albastra frunzele zbuciuma linistea noastra... doar vocea ta se aude usor... si

IBIonut Balan

0

0

eu, punct de lumina zdrobit de infinitate privesc cum urma mortii infunda vise amare si nu impartasesc ca voi cruda nepasare

IBIonut Balan

0

0

Sunt pierdut iar printre randuri... Dar mai am in palma ganduri... Si-n pahar tin sentimente... Umbre... vise... gri... stridente... Prin miros muced de ploaie Lumea mea piere...

IBIonut Balan

0

0

E decembrie... Inca mai zbor... Aripa-mi sovaie si sangereaza... Si nu pot sa traiesc... dar nici sa mor, Chiar daca Doamna-n negru ma vegheaza... Si imi port crucea pas cu pas, Si inca pot

IBIonut Balan

0

0

Iti scriu de dor... cu inima de piatra... Ca visul s-a dus precum un fum Cum s-a mai stins si altadata... Si ploua... si mi-e greu... acum

IBIonut Balan

0

0

Plin de dor.. Ma sting usor, Cad prada gandurilor... Cand simt al noptii cald fior... In lumina stelelor Si stau atat de visator... Pan-la venirea zorilor...

IBIonut Balan

0

0

Nu stiu ce sa mai cred... Te-ai obisnuit doar sa zambesti Cu fiecare zi ce trece... Tot mai mult ma amagesti... Parca tot ce fac este in van... Si-ti place doar sa te joci cu mine... Degeaba

IBIonut Balan

0

0

Am trecut prin parcul măturat De vântul zbuciumat al toamnei Și-n amintiri am căutat Surâsul tau cel drag si plin de farmec Poate te plac... Poate ma mint... Dar gandul catre tine-mi

IBIonut Balan

0

0