Formele răului
Poezia răului e darwinistă Doar răul evoluează Binele se conservă Bunul, ca bun E mulțumit în el însuși Răul, ca rău Nu are pace Pînă din el naște o altă formă de rău Un om bun e un om cu
Posibilitatea unei insule (titlu plagiat)
Posibilitatea unei insule (plagiat) Ești aici Respirînd același aer cu mine Dar nu-ți simt căldura respirației Nici parfumul Ești aici, împărțind un spațiu comun Dar nu ești cu mine Nu ne-am
Rătăciri
Rătăcesc Printre lucrurilea astea Tari din jurul meu Care mă zgîrîie Mă gîdilă Îmi dau fiori Fiorii banali Ai pîinii pe care o mestec Ai hainelor care mă fac prezentabil Gîdilatul unei
Zbor
Aici nu se zboară Toate aripile sînt legate Cu inele de fier De pereți Aici se merge pe jos Aici te tîrăști Pe piatră Ascuțită, murdară și rece Aici nu se vede frumosul Toate piesajele
Fișa postului
Oameni goi In locuri goale In raporturi goale Cu locurile Cu sinele Mi-am lăsat sinele La poarta rolului Aici, înăuntru Sînt doar fișa postului Un om egal un gol De ființă Egal un
Singur
Nu am sens Singur Mă învîrt în gol Singur Singur n-are rost Nimic n-are rost Degeaba e Universul atît de mare Dacă sînt singur Mi-e dor de dor Respir ca să continui ce? O ieftină
Fara titlu
Dormeam Pînă acum cîteva clipe Ceva din mine încă doarme Însă cevaul treaz din mine E mai puternic Am păstrat din somn Doar mierea care Îți face ochii lipiciosi Ușor
