Poezie
adanca aplecare asupra Terrei
1 min lectură·
Mediu
Adâncă aplecare asupra Terrei
Un vultur,
cu o frântură din certificatul de naștere în plisc,
atât de sus zbura, încât păreau pene râurile,
și de unde vederea ageră?
Dumnezeu privea relieful prin ochiul vulturului,
luneta lui preferată și inventată cu scop de răpire
a raiului unei vieți dintr-un piept mai firav.
Îngeri fără spațiu înfloreau
într-o renaștere mai viguroasă
și plină de misterul eternității.
Dar cum se va fi trezit vulturul zburând,
și unde îi va fi fost brevetul de pilot, altă poveste,
deși pe mese mai vechi,
planează o justificare scrisă
a condiției de epilog, măcar alterat,
dar epilog, a vulturului.
În pauze de iubire,
atâtea poze triste.
(poezie aparuta in revista \"Luceafarul\")
002394
0