eu...mie

First things first! 1.Mi-au plăcut 2 versuri,care au cu adevărat o notă senzorială si acelea sunt:
\"-Când firul se-ntinde mai mult decât poți
Unește-l cu altul , da drumul la roți\" dar și aici apare o greseală la cuvântul \"poți\" care probabil trebuia sa fie \"poate\" ca doar,firul se intinde mai mult decât poate,nu?Sau trebuia sa fie :\"Cand firul il intinzi mai mult decat poti\"??
Nu stiu,nu m-am lamurit.Imi place ideea anilor ca si firele dintr-un ghem.
2.E putin iritanta repetitia obsedanta a notiunii \"eu...mie\".E o idee buna si asta,nu zic nu,dar trebuie dupa parerea mea,putin sa te joci cu ea,sa faci jocuri de cuvinte.
3.Dialogul.E frumoasa partea dialogului cu TINE,dar se termina prea brusc,prea fara nici un mesaj important.
4.La final de dat cu toporu in tot ce ai scris tu (si sper sa nu te superi deoarece dupa cum am spus,baza e buna) cred ca ar fi frumos sa mai incerci o data sa reformulezi dialogul,sa iti corectezi greselile de acordare,si sa rearanjezi suita de notiuni va iesi ceva frumos.

Poezia de orice fel nu e pictura,sa te incante doar vizual.Poezia trebuie sa iti transmita anumite stari,sentimente.

E o idee interesanta expusa intr-o prea mare risipa de cuvinte. Merge mult mai esentializat aici. Succes!
Cu prietenie,
Corina

Pentru Valentina Negru:nu am de ce sa ma supar!Critica este constructiva...Multumesc pentru sfaturi. Simt nevoia avida de lamurire:
\"-Când firul se-ntinde mai mult decât poți
Unește-l cu altul , da drumul la roți\" , ok...dezacordul la nivel morfologic , nu si la nivel stilistic.Sentimentul in momentul scrierii nu este ghidat , in niciun caz la mine de regulile morfo-sintaxei. Sa nu pic in ridicol:ma traduc pe mine-verbul de persoana a II-a , sigular -poți definește un cititor universal , un Tu general valabil.Multumesc pentru că ți-a plăcut ideea anilor înșirați...O să țin cont de remarci și ...poate alte poezii îți vor plăcea mai mult. De retușat , nu retușez...tocamai tu ai spus-o:poezia nu e o pictura, de aceea nu o voi retușa, tușa inițială rămâne cea finală pentru mine, cu tot cu riscuri!Ceea ce pictorul transmite prin culori, scriitorul transmite prin cuvinte, sunt sigura ca esti maestra in arta cuvintelor și te felicit pentru asta!Pe lângă maeștrii mai există și novicii...se pare că-i loc pentru toți!
Mulțumesc încă o dată și numai bine!
Cu respect ,
Alina

Ba sa ma ierte Dumnezeul cuvintelor, dar e ceva vreme de cand nu am mai citit o poezie atat de reusita, la inceput am fost putin contrariat, apoi am intrat intr-o dulce incantatie, am simtit cum imi tremura tristetea pe langa aripi,si as fi vrut sa tac acest dialog dintre tine si insuti, e un coktail de dulce, tristete si intelegere care doare cu tote petalele. Iar sfarsitul catalogat ca \"refacubil\", scuze, dar dupa parerea mea( care acum conteaza) este genial. E o poezie pe care vreu sa o invat pe de rost si sa mi-o recit atunci cind de singuratate nu pot ucide nici singuratatea. Dumnezeu sa te aiba-n fraza !

pentru florian abel:cum sa mai incep ca o pacatoasa , pacatoasa zi de sambata, zi de munca de altfel, dupa ce am citit comentariul dumneavoastra?O lacrima mi-a brazdat obrazul fara fond de ten ...in dimineata asta!Va amultumesc pentru aprecieri si va asigur ca ma veti mai face sa plang...
cu stima si respect,
Alina