Poezie
Concesii ruinate
1 min lectură·
Mediu
Când îmi vorbeai aș fi tăcut
În vie nesimțirea
Artistului necunoscut
I-aș fi descris pieirea.
Că-n glasul aspru de trecut
Notam o amăgire,
Un infinit dublat ascut—
Autodepășire.
Iar alții când schițau absurd
Momente minimale,
Le îngropai egoul surd
Sub ziduri corticale.
Și alterat de partituri
Simțeai vibrându-ți timpul,
Renunțai treptat la armuri—
La rădăcini: nisipul.
001.261
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionela-Violeta Anciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionela-Violeta Anciu. “Concesii ruinate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionela-violeta-anciu/poezie/14004234/concesii-ruinateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
