Mama (in memoria Mariei)
Doua mâini albe așezate sfios, Cuprind nesfârșitul. Eu... Știu ca e mama. Două clipe contopite duc spre plus infinit, O lacrimă caldă scaldă un chip. Așez mâinile mele sfioase Pe genunchii
ICIonel Ciobanu0
0
Iubindu-te
Nejucându-mă, Iubindu-te, Mă risipesc in cascadă peste trairile tale Să redescopăr copilul din tine, Să gust miezul clipelor tale, Să pot privi răsaritul deschis in arc peste
ICIonel Ciobanu0
1
Toate cele 2 jurnale sunt incarcate