Poezie
Mă simt o partitură
1 min lectură·
Mediu
Atâtea împotrivă
Mi-au stat adeseori
Că nu știu ce derivă
Mă-mpinge spre ninsori
Spre valul ce mă ține
Ades prizonier
Ademeniri feline
Și-o regulă de fier
Că nimeni nu mai vinde
Permise de noroc
Și-n traista cu merinde
Doar lipsuri se mai coc
Priviți: se-ntoarce solul
Cu veștile lui rele
Și jertfele obolul
Dau biete caravele
Mai cade o cortină
Și cresc dezamăgiri
Norocul iar combină,
Hazardu-aduce știri
Închipuiri deșarte
și vanități. Abise
din vieți cu geamuri sparte
Și tot atâtea vise
Că valul se frământă
Și trece nenorocul
Cu bietul om la trântă
Și se închide jocul
De-ar fi doar să dureze
Cic-ar fi spus bătrâna
Când umflă-n metereze
Furtunile fortuna
Și lunga acoladă
Lăsând loc la concluzii
Pătrunde în livadă
Un vânt de deziluzii
Presară zorii roșii
Aromele-n fâneață
Și cântă iar cocoșii
O nouă dimineață
Mă simt o partitură
Cu note în culori
Din care vin și fură
Necunoscuți comori
Ci iarăși mă împrăștii
Aproape clandestin
Când trag copii cu prăștii
În cioburi de destin
001.127
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ion untaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 168
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 48
- Actualizat
Cum sa citezi
ion untaru. “Mă simt o partitură.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-untaru/poezie/1786073/ma-simt-o-partituraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.