Poezie
Copila
1 min lectură·
Mediu
Într-o zi,
te-ai mistuit
pe propriul rug.
Speriat, am alunecat
în avenul alcoolurilor tari.
Cineva mi-a spus:
ridică mâna dreaptă,
m-a prins cu putere
și m-a ridicat pe tărâmul
cu iarbă verde...
Singurătatea,
demult căuta un părinte
și l-a găsit în mine.
Doamne, păsuiește-mi
obligația de a veni la tine,
până îmi văd copila
așezată la casa ei!
041.186
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Rășinaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 58
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Rășinaru. “Copila.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-rasinaru/poezie/14175443/copilaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AI....experiență de viață, un fel de rezumat al luptei lăuntrice, în care cuvintele au forma unor săgeți ce transcend alte dimensiuni, de asemenea înrămate.
Singurătatea, ca o cruce , metamorfozată în rugăciuni și speranță...
Mulțumesc.
Singurătatea, ca o cruce , metamorfozată în rugăciuni și speranță...
Mulțumesc.
0
IRÎntrebările tale au încorporate răspunsuri generatoare de întrebări.
0
IRDincolo de cuvinte, dimensiunile pragurilor trecute pot fi percepute numai prin trăiri.
0
Unde este mama mea?
Cine sunt, decât:
Următoarea mamă
A acestui pământ...
Sunt mai importantă,
Sunt toată: O zeiță!
Tu cine ești?