e-atata toamna-n trupul tau

interesanta de tot, prima strofa. e...vreo calugarita, cumva? :)

E atâta toamnă-n trupul tău și-n noi
De-s coapte perele pe tine
Și dacă fructele, te-or ține
Fecioară!îmbracă-ți penele-napoi!

Un poem despre cădere,
despre curajul transhumanței
și al schimbării.
Nu m-am gândit niciodată că verdele este călător,
nomad sau
mai bine zis, nu am știut să spun așa.
Toamna din trup este, pentru mine, semn de pârg,
de copt,
de numai bun pentru înfingere de dinți.
În gutui :)

Cred că toamna de care zici este una izbăvitoare.
Cred că e un soi de primăvară inversată.
Asumată.
O defrișare a sinelui.

prietenesc,
li

Silvia, mersi pentru parere! Sa stii ca eu cred ca este calugarita, daca nu era, nu mai astepta sa vina toamna ca sa renunte la pene:)

Bodea Emil Felician si Alina Livia Lazăr va multumesc si voua pentru versuri si pareri, mai treceti!

Cu respect
Ion Nimerencu

erata off topic
imi cer scuze \"prietena\" in loc de \"pritena\"