Poezie
Virsta
1 min lectură·
Mediu
De ma-ntrebati citi ani am
N-as stii sa raspund...
Pamintul isi incetinise
Rotatia
Si devenise confuza clipa
Sfirsitului unui an
Si-nceputul altuia...
Ceea ce numin ziua
Cu orele ei de lumina
Si intuneric
Scapase de sub supravegherea
Ceasurilor acestei lumi
Iar multi au confundat aceasta
Cu tristetea lor personala.
De ma-ntrebati citi ani am
Calendarul singur
Nu ma mai ajuta...
Doar tristele amintiri
Ale trupului
Ne mai masoara
Timpul trecut...
Si indefinitiv
Cine o sa-mi simta
Lipsa...?!
044331
0

N-am priceput strofa a doua, de ce lumea confunda modificarea timpului cu tristetea lor personala...
Nu stiu, n-am priceput mesajul, sincer.