Trenul arunca orașele peste umăr
cu mișcări fulgerătoare de judocan
le vedeam cum cădeau pe spate
intrările li se înfundau
oamenii le țâșneau pe gură
mi-a rămas doar locul de lângă
Bucătăria ne-a primit asemenea
Unei bluze demodate și comode.
Iar eu mă gândesc acum să-ți iau
Palmele cu o dragoste întârziată
Într-o cursă copleșită de gânduri.
Ai aruncat pe masă semințe
Poți să intri în orice casă de lemn.
Cel puțin cu impresia asta rămâi.
Scândurile lor(-numai bune pentru sicriu-
ar spune bătrânii noștri) lasă să se strecoare timpul prin crăpături și să
[Toamna]
Ușa clefăie nebună într-un singur sens
uitat ca o babă fără dinți;
-Amorțise mitraliera coțofenei,
frenezia ploilor, gălăgia...,
și ca sa nu ne simțim izolați
ieșim să adunăm
