Poezie
Semințe de floarea-soarelui
1 min lectură·
Mediu
Bucătăria ne-a primit asemenea
Unei bluze demodate și comode.
Iar eu mă gândesc acum să-ți iau
Palmele cu o dragoste întârziată
Într-o cursă copleșită de gânduri.
Ai aruncat pe masă semințe
de floarea-soarelui
ca pe niște oase de ghicit
și ai dezlegat
tăcerea asta sucită din casă...
Privești nasturele descheiat
Al cămășii din fața ta și
Te joci cu fluturele buzelor.
Pe urmă,
Îmi spui că poliția a împlut din nou mașina
Cu fetele din lupanarul de peste drum.
Te interesează de unde sunt domnișoarele
Ce limbă vorbesc, de ce se fut pe bani.
Cred în puterea convențiilor internaționale!
...ai râs de au bătut vecinii în calorifer.
Între noi crește un morman de coji.
Cu fusta foșnită vine sărutul de după colț
Cu miros de lapte și ne respiră în creștet
Ca o juncă. Ai citit pe zidul casei
O declarație de dragoste și ți-ai amintit
Că nu ți-am scris pe pereți.
Pentru ce mă rog?
Să moară vecinii.
- Știi, la noi floarea-soarelui
se numește ”răsărită”.
- Iar pe la noi uleiul
e „unt-de-lemn”.
Și, ca să te faci iubită,
Ai plecat din odaie
În urma ta lăsând un semn.
001073
0