Poezie
ce lacom
1 min lectură·
Mediu
ce lacom eram de dragoste,
voiam să sărut toate femeile din lume,
dar lăcomia mea s-a oprit
la una anume.
și-am vărsat tot aleanul din mine
peste părul ei mătăsos,
dar dragostea a devenit dureroasă,
nu era dragoste de om sănatos.
eu mă zbăteam să nu pierd picul de fericire,
ea alerga după himere ascunse,
dragostea noastră o luase razna,
pe căi nepătrunse.
și-a venit despărțirea așa ca un vis,
eu mergeam spre răsărit și ea spre apus
și dintrodată dragostea noastră s-a dus.
de-atunci îi căutam ochii prin toate femeile,
ochii ei mari de vită ranită
și nu i-am mai găsit niciodată
la nicio iubită.
albastrul azur din cerul de vara
erau ochii ei de domnișoară.
și astăzi când vreau să-mi aduc aminte,
când scriu aceste cuvinte,
privesc seninul albastrului cer
și ochii aceia ce pier...
2008
011.703
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Ionescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 138
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Ionescu. “ce lacom.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-ionescu-0034387/poezie/13923412/ce-lacomComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O istorie firească
\"eu mă zbăteam să nu pierd picul de fericire,
ea alerga după himere ascunse,\"
o constatare condimentată cu regret.
\"de-atunci îi căutam ochii prin toate femeile,
ochii ei mari de vită ranită
și nu i-am mai găsit niciodată
la nicio iubită.\"