Noiembrie
Noiembrie S-a lăsat un frig și-o zloată spre sfârșitul toamnei de presimți cum lumea toată stă să se destrame te cuprinde ca-într-un clește splinul bezna ceața de parcă-își încetinește
Ca vântul
Ca vântul Ce lungă-i viața! Și ce-i scurtă! Ce grea-i! Și cât e de ușoară! Privește-n juru-ți! Și ascultă Ca vântul Zilele cum zboară
Riga
Riga (fratelui) Admiram aievea turnurile urbei dar parcă le priveam de după gratii ne părea incredibil că departele poate fi atât de aproape admiram până și aerul
După-amiază de duminică
După-amiază de duminică E-atâta liniște încât începe a deveni suspectă această după-amiază de duminică toate frânate toate înnodate din câte învăluiau până mai ieri lumea gata s-o debordeze s-o
Zborul
Zborul Priveam de parcă aș fi fost țintuit urcușul continuu al unui pui de cocor care se rupse de ceilalți urca și urca parcă atras de cineva din cer lent și vertiginos în același
Îndemn
Îndemn E păcat să te plângi întotdeauna este cineva mai necăjit decât tine. E nedrept să disperi întotdeauna este cineva mai devastat decât tine. E păcat să nu te bucuri întotdeauna
Geografie
Geografie Deși satul copilăriei mele a rămas la o zi distanță de mine, casele și hudițele lui se întind până sub ferestrele casei în care îmi duc zilele de fiecare dată când
Efigie
Efigie Încontinuu mă urmărește un drum desfundat nesfârșit de lung cu o burniță rece de toamnă presărând peste niște pici ce cu greu își extrag picioarele din mâzgă, niște părinți
Roata
Roata Chipuri peste chipuri dinastii peste dinastii metropole peste metropole imperii peste imperii ere peste ere și doar roata – suverana neostoita imparțiala perseverenta – trecând peste
Ploaie de vară
Ploaie de vară Ce păcat că nu-s pictor stau în ploaie afară jumătate-i de toamnă jumătate-i de vară. Cerul plin e și el de mai multe culori jumătate-i cu soare jumătate-i cu nori. Stau în
Liantul
Liantul (ascultându-l pe A.Z.) Se revarsă muzica peste toate învelindu-le ca-ntr-un chihlimbar apropiindu-le
Visurile
Visurile Cei de la malul mării se visează la munte cei de la munte se visează la mare cei de la poli visează cum îi frige soarele cei de la ecuator se visează aruncându-se în zăpadă cei
Peisaj
Peisaj Azi la marginea orașului am zărit cum venea primăvara deși în miezul lui era deplină iarnă azi am văzut câtă bucurie iradiau copiii suburbiei uitate de lume deconectate de la ziua
În așteptare
În așteptare Mi s-a-întâmplat nu doar mie am înțeles-o și de la alții chiar de la mai mulți fiecare s-a convins pe pielea lui măcar o dată în viață alergi te agiți ești mereu în criză de
Frig
Frig Ieșisem la marginea drumului să văd cum trece timpul pomii erau goi-goluți câmpiile pustiite era un noiembrie sfâșietor iar în mijlocul a toate întoarsă cu spatele la mine ascunzându-se
Goana
Ca un furnicar e lumea un hipodrom un bâlci o moară fiecare pe cont propriu pășește cade se ridică uluitor paradoxal inexplicabil toți absolut și fiecare în parte cu două mâini cu două picioare cu
La început
La început La început Dumnezeu într-un moment de-o nespusă inspirație a creat Pământul așa pentru sine să aibă cu ce să delecta în zilele de duminică dar astfel cum orice lucru făcut de El nu
Carusel
Carusel Din cauza vitezei prea mari cu care se rotește Pământul, într-o careva clipă cei bătrâni cei slabi și alții ca ei nu se mai pot ține și zboară de pe orbită astfel m-au părăsit undeva
Duminică de iarnă
Duminică de iarnă Era iarnă și era ger era vânt de-ți zburau ochii din cap era vifor peste tot dar îmi era duminică deși era luni sau miercuri. Se răzvrăteau de frig oasele în mine dar țin
