Ion Diviza

Dacă oamenii s-ar naște în cimitir și ar muri la maternitate, crezi că s-ar sătura mai puțin de viață? Același drum - parcurs invers. Am avut și eu senzația că stelele din cimitir par mai luminoase, clipesc mai des. Probabil, luptă și ele pentru viață, până nu s-au plictisit de tot. Starurile noastre de la cine s-au molipsit? :)
Mă bucur că ai rezonat. Onorat de trecere.

Nu e primul comentariu care dispare de pe acest site, Elena; treacă de la mine. Îți sugeram să pui punct la virgulă, tu ai pus punctul pe \"i\", ți-ai retras textul. Eu zic să-l cizelezi puțin și să-l repostezi.În textul meu, precum te-ai convins, e vorba tot despre o virgulă... defunctă. :)
Merci pentru lectură și apreciere.

Reușești să exprimi în acest poem idei și trăiri copleșitoare, într-un discurs poetic lejer, fără a forța câtuși de puțin nota. \"e risc de tuns venele discuția noastră\" - mă trimite, parcă, la \"Frații Karamazov\". Un text inspirat, încondeiat de o mână sigură. Felicitări.

Apocaliptic tablou al caniculei citadine, cu \"abur de câmp, abur de lumânări\" \"limbă de sete\", \"limbă de turmă\", \"fum de grătare\" etc., în care ludicul are funcția de a estompa cât de cât grozăveniile unui iad pe jumătate real, pe jumătate imaginat. Mână sigură, cu adevărat. Detalii sugestive, precise. Impresionează alternanța armonioasă a versului alb cu versul cu rimă. O stea pentru un text deosebit, ca să-l vadă lumea de departe, la recomandate.

Constatarea e hazlie,
Însă mă nedumerește:
Cine, domnule, azi scrie
Și, în plus, mai și gândește!

Așa precum ne-ai obișnuit pe/în această agonie, visezi frumos, dragă Mărie. Cei drept, apari mult mai rar. Ca și alții, n-am să-i numesc aici. :)
Iar în vise, ai rămas ambițioasă, precum te-am știut. \"Doar o viață\" - nici mai mult nici mai puțin. :)
Să vie acesta un blestem poetic perfect asumat?

Pentru el ar fi o dramă,
Dureros e handicapul;
Asta nu e epigramă
Ca să pui la treabă capul!

cum il stiu ca e acerb
de-a cunoaste si a sti
presupun ca acel verb
era \"a... se indoi\"
(Florin Rotaru)

Îndoieli ca ale lui
Are orice om mintios -
Pân\' se face mintea cui:
\"O dezdoi... dar ce folos?\"

Replică beton! (eu sunt om, nu-s de fier, nu-s un \"jeleznîi Felix\" - ai auzit, probabil, expresia - \"Felix Dzerjinschi, kaghebistul de fier\"). Dar dacă m-ai provocat...

Cum sunt de felul meu țepos,
Eu nu pot strânge drăgăstos,
Dar pentru ce-i cu mintea-n dungă
Păstez o suliță mai lungă!

Ai mai mulți amici
Chiar decât umor.
(Elia David)

Cu umorul, drept,
Tare prost mai stau,
Deci îi strâng la piept
Pe acei ce-l au!

Multumesc pentru efortul de a-mi bucura și prietenii!

decât să mă-njuri pe mine
cu-acel verb plin de rușine
io-ți propun ca mai degrabă
să-l punem, în doi, la treabă.

Verbul ce te-a bulversat,
Când visai la ea în pat,
Eu, îmi pot imagina,
Era \"a...mă rușina\".

Eu cu toată modestia,
Îmi scot numai pălăria.
(Bogdan Mihai)

Iar eu cu toată modestia
Îți spun pe timp canicular
Nu-ți scoate, frate, pălăria
Ca să eviți un șoc solar!

FLORIN ROTARU

Păi de erai mata analfabet,
Cum dracu’ mai intrai atunci pe net?
Și dacă totuși ai avut repriza,
Mai rabdă, bre, și-nghite-l pe Diviza!

Foarte bucuros să te revăd, frate & confrate Florine. Te aștept și pe tine cu ceva, nu numaidecât trufandale. Selectasem aceste epigrame, mai vechi și mai nouă, pentru o culegere și, zic, de ce să nu le postez. Mai ales că frate-mei Florin moare de nerăbdare să le (re)citească. Mulțumesc pentru lectură și aprecieri.

ANDA ANDRIEȘ

Mulțumesc, Anda. Și mie îmi era dor de tine. Măcar așa să ne mai vedem. Pașcanii tăi nu-s chiar peste lume, dar sunt totuși în UE, adică după granița cu sârmă ghimpată și vămi sofisticate. Ne mai vedem noi…

Pentru cei ce nu au carte,
Că n-au învățat la școală
Și-a deschis pe-aici saituri
Biblioteca virtuală!

ELIA DAVID

Indraznesc a-ti zice,
Sarind peste rand:
Nu mai scrie,-amice,
Carti ce nu se vand.
(E.D.)

Nu renunț nicicând
Cărți să zămislesc:
Ele nu se vând,
Numai se citesc!

DUMITRU CIOACA-GENUNEANU

Genuneanu-n graba mare
M-a complimentat frontal …
De eram o domnișoară
Îmi scria un madrigal!

SORIN OLARIU

Excelentă epigrama ta, Sorine. Și chiar bine că ai intrat, altminteri puteam să uit să te informez că te-am inclus – nu mai țin minte cu câte epigrame spicuite de prin revista „Epigrama”, culegeri și cărțile tale atâtea câte le am – în culegerea editată de Biblioteca municipală „B.P.Hasdeu” din Chișinău, cu titlu provizoriu „Amuzament cu abonament”.

FLORIAN STOIAN-SILIȘTEANU

Dragă frate Florine, te prind și eu aproape de fiecare dată când treci în zbor cu toate paserile tale pe cerul agoniei și mă bucur mult să te aflu tot atât de neastâmpărat și talentat cum te-am cunoscut prin paginile tale și aievea – ca bărbat mare, în toată firea, dar cu suflet zburdalnic de copil ușernic și neascultător de părinți, mai ci seamă de mămici… Sper să ne mai vedem și pe istlalt mal al UE-ului.

DAN NOREA

Dane, bătrâne, bucuros și eu să te (re)aud/vad/citesc. Într-adevăr, în ultimul timp rareori îmi pot croi timp ca să intru pe agonia.ro, dar promit să mă corectez. Mulțumesc pentru lectură și aprecieri.

Amantei dragi îi spun: - M-a vrut nevasta,
Și viceversa. Pentru ce aceasta ?
Păi pentru cărți le mint pe amândouă
Căci au o bibliotecară nouă.
(D.N.)

Fătuca, după vechiul calapod,
Biblioteca o păstrează-n pod;
Acolo urc voios în toată seara
Ca să citesc cu bibliotecara.

sub iarbă

Epigramă de marcă, Sorine. I-aș acorda cu plăcere o stea. Atât doar că motivul e prea cunoscut (am scris și eu un catren folosind acest joc de cuvinte).

Pe-acest babalâc cu barbă
Cum să nu dorești să-l pierzi:
Dânsul va dormi pe iarbă,
Ea - pe dolărașii vierzi!

.

merci pentru invitație. se poate veni cu cățel și cu purcel?

Lasă muza mea în pace,
Că ți-a face ce nu-ți place,
Îți ofer un sfat (în șoaptă):
Ia pisica... E mai coaptă!

Arde muza și pisica -
Pentru ce? pentru nimica!
Eu aleg de nu mai pot,
Pe-autor îl doare-n cot.

Excelentă poantă! Felicitări, Dane.

Turistul sta și o privea
Aiurea, ca bătut de soartă,
Și tare mult ce îl durea
Că poseda o limbă moartă.