Poezie
toamnă omenească
1 min lectură·
Mediu
toamnă omenească
de acum e toamnă
o toamnă omenească
din stea până-n miezul atomului
s-au copt pletele arămii
în grele amurguri de patimi și
acru-i deja mustul plăcerii
de-acum vei auzi tot mai des
chemarea cocorilor
umilindu-te
în strâmta celulă
de carne
dar tu nu ești de pe aici
de aceea bați cu pumnii
în geamul acesta de hârtie
surprins de toamna omenească
lăsati captivii să plece
în neștiut
atât de vulgar cuprinși de păreri de rău
căci pentru iubire au coborât
din înalt
pentru iubirea care mai stăruie
chiar și în cele mai neinteresante
infernuri.
022.812
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ion burhan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
ion burhan. “toamnă omenească.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ion-burhan/poezie/1757700/toamna-omeneascaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
miez de atom ? poezia e pur si simplu varza. :)
0
Cristi,
iti multumesc pentru trecere,chiar si asa superficiala.Aici se petrec lucruri mult mai profunde decat teribilismul unor pusti,nu e vina ta desigur.Fiecare generatie traieste alte experiente.Ale noastre au fost zguduitoare,de unde si nostalgiile paradisiace mai pregnante.
iti multumesc pentru trecere,chiar si asa superficiala.Aici se petrec lucruri mult mai profunde decat teribilismul unor pusti,nu e vina ta desigur.Fiecare generatie traieste alte experiente.Ale noastre au fost zguduitoare,de unde si nostalgiile paradisiace mai pregnante.
0
