Pagini gole răsfoiesc pe-al vieții altar.
Să le scriu nu-mi amintesc nici din vis.
Mă tulbură bezna din mine și-i în zadar
Să tot încerc să le smulg din căscatul abis.
E gol peste tot și golul
Și dacă amintirile toate ne-or dispărea
Și tot ce-a fost pe lumea asta, toate le vom uita
Și-n locul sentimentelor va fi un gol imens,
Umplut c-obișnuințe și un anost consens,
Ne vom mai putea
Mă ia cu frică și fiori,
Mi-e inima un stol de ciori
Bătrâne și avide după leșuri,
Suflete fildeșuri...
Aș zice nu...aș zice da,
O teamă grea...
Aș vrea...n-aș vrea...
Rea,
Nehotărârea
Te-a sedus
Și s-a dus?
Nu plânge,
Se frânge
Inima în tine.
Nu-ți place...
Va trece.
E rece patul,
Pustiu regatul
Făra rege.
Regina înțelege,
S-a plictisit...
Un fandosit!
Ești mai