Poezii

Mereu parcă aud, O voce ce vibrează; Mereu parcă simt, Un ochi ce mă străpunge, Un ochi care mă arde, Un ochi ce mă cunoaște Și știe să citească-n mine. Mereu parcă văd, O gură ce

Mă simt cuprinsă de-o senzație ciudată Pe care n-am avut-o niciodată. Mă simt tristă, dar sunt și fericită, Mă simt victorioasă, dar și umilită. Tristă? Îmi pierd copilăria; Fericită? Întâmpin

Ești primul fulg de zăpadă din inima mea, Ești prima rază de soare din calea mea, Ești primul trandafir din grădina sufletului meu care va rămâne mereu în amintirea mea. Ești steaua mea din

Când spui femeie, te gândești La descătușarea simțurilor tale, La o privire caldă, la multă bunătate, La trupul cald de înger păzitor. Când spui femeie, te gândești La scufundarea-n visele

Era un cer cu stele plin Și noaptea verii luminoasă- Te legăna pe brațe-o stea Cu glas de pasăre măiastră. Aveai un leagăn construit din nori În care curcubeul cu tine se juca, Râdeai cu

Te-am iubit cum am iubit marea- Te-am iubit cum iubeam zeitatea divină; Te-am iubit cum iubeam ploaia Și serile cu lună plină. Te iubesc cum iubesc primăvara; Te iubesc cum n-am iubit în

Mi-e dor de serile de altadat\', Mi-e dor de îmbrațișarea ta, Mi-e dor de tot ce am visat, Mi-e dor de mângâierea ta. Mi-e dor de ocrotirea lunii, Mi-e dor de tine; Mi-e dor chiar și de

Ce ești tu, omule, bucata de lut? Ești vis sau realitate? Ești spirit sau ființă? Nu știu. Cred că puțin din toate. Da! Și am într-adevăr dreptate!... Ești construit dintr-o palmă de

Singurătatea din jurul meu mă doare Și-mi simt ființa cum încet dar sigur moare; Încerc să mă opresc dar lacrimi încă-mi curg O spaima nedescrisă aduce-n mine târziul amurg. Mi-e frică de