Moartea e neagră?
Cine-a văzut-o?
Dar viața-i roz?
Cine-a vopsit-o?
Zugrăvite-s multe!
După cum vrea el,
Omul.
Pe toate le preface,
După dorinți, plăceri,
În viață n-are astâmpăr,
Dar are
Aș cânta natura,căci mi-e dragă tare,
Despre flori și ape limpezi,curgătoare,
Dar au făcut-o alții înaintea mea,
Și-i păcat că oameni își bat joc de ea.
Nici dobitoacele-n pădure nu fac atâta
Cum poți fi fericit lângă cel ce suferă?
Cum poți mânca lângă cel lihnit de foame?
Cum poti purta haine scumpe,
Lângă cel îmbrăcat în zdrențe?
Cum poți sta nepăsător spunând că ești om?
Om
Cum porumbelul nu e cioară,
Nici cioara nu e porumbel.
Cum porcul nu e căprioară,
Nici lupul nu-i cățel.
Așa și omul rău din fire,
Oricât ai vrea să crezi,
El nu va avea lecuire,
Oricât
E Crăciun,e sărbătoare.
Domnul nostru s-a născut.
Și ne aduce alinare,
Îl iubim atât de mult!
Vin-o Doamne cât mai des!
Daruri multe să ne aduci,
Domnul nostru cel ales,
Cu noi astăzi să
Atâtea întrebări fără răspuns
Atâtea întrebări fără răspuns,
Și tot atâtea căutări,
Am obosit căci s-au ascuns,
Prin multele cărări.
Cine sunt eu?
Căci tot am căutat,
Să-mi știu sufletul
Pentru o palmă de pământ,
S-au comis atâtea crime.
Pentru o viață și-un mormânt,
S-a trăit în astă lume.
Pentru vorbe fără rost,
Fără nicio însemnătate,
S-a trăit atât de prost,
Și cu multă
Se așterne înserarea,
Se lasă o noapte rece.
Se așterne uitarea,
Timpul se cerne,trece.
În pâcla nopții reci,
O liniște adâncă.
Rămâne peste veci,
O lespede de stanca.
Și soarele
Geană pe geană n-am pus,
Am suferit,am strigat și am plâns.
Pentru tine mamă.
Astăzi mulți nu mai au teamă.
De nimic sfânt, de Dumnezeu,
Fiecare trăiește în crezul său.
Al nebuniei, al
O mască prăfuită
O mască prăfuită purtată de milenii,
Pe obrajii scorojiți și fără de rușine,
Ce nu mai au roșeața simțirii vinovate,
O mască ce ascunzi atâtea dedesubturi!
Ești ca o umbră ce
Am crezut în Tine,
Voi crede mereu.
Te am doar pe Tine,
Bunul Dumnezeu.
Grija să o porți
Pruncilor născuți,
Credință să împarți
Celor cunoscuți,
Și străini de sunt,
Fă-i Tu frați de
Revarsă-ți iubirea,
Adu-mi alinarea,
Întoarceți privirea,
Alungă întristarea!
Spune-mi șoptit,
Că m-ai iubit,
Că ai greșit,
Și m-ai mințit.
Cu lacrimi amare,
Căzănd la
Unii oameni, doar visează.
Alții sunt prea rătăciți.
Mintea nu le este trează,
Dar, prea mulți sunt oropsiți.
Asta e durerea!
Și este păcat.
Lipsește simțirea,
Cine-i vinovat?
Omul mândru,
Se stinge iubirea,
Se stinge amorul,
Rămâne visarea,
Și singur dorul.
Cui pasă de mine?
De sufletul meu?
Tu ții doar la tine,
Ce Dumnezeu?
Ai tu în suflet,
Și care minte?
Eu nu mai
Actual îi nenea Nae,
Nu-i nici negru, nici bălaie,
E un gri de șobolan,
Cu miros doar de golan.
Lumea e smintită rău!
Fără niciun Dumnezeu.
Aleargă doar disperată,
E și groasă e și
Cine știe ce este iubirea?
Nimenea vreodată,
N-o sa-mi de-a răspuns.
Atâtea vorbe dulci s-au spus,
Numai de iubire,
Dar,niciodată de ajuns.
Ce înseamnă iubire.
Iubirea e un semn ce-l
Copiliță când eram,
Valea întreagă colindam.
Priveam zarea în depărtare,
Firul ierbii,când răsare.
Era verde și frumos,
Cerul albastru ,luminos.
Dar acum,valea-i uscată,
Nu mai e ca altă
Om fără suflet
Gol ai venit,
Și gol vei pleca,
Om fără suflet,
Om mândru,
Doar cu trup,
Chipeș cu rang
Și diplome de preț.
Doar atât,
Căci gol rămâi,
Și fără suflet.
Căci nu-ți
Muză care mă inspiri,
Te rog să pleci,să nu mai vii,
La ce folos de tot ce scriu?
Căci tristă sunt și n-are rost.
În alte vremi de mă nășteam,
S-ar fi întâmplat la fel,
Așa că ,lasă-mă, nu mai
Să rostim doar adevărul
Să ne rugăm pe la morminte,
Să mergem in lăcașuri sfinte,
Să cerem rugă, alinare,
În astă zi de sărbătoare.
Să avem iubire și credință,
Să nu mai stăm în
Plouă afară,
Plouă mereu,
Privește ploaia,
Sufletul meu!
Cu picătura,
Udă pământul,
Așa frântura,
Umple mormântul.
Mormantul rece
A celor mulți,
Așa se trece,
Cu pași mărunți.
Și câte
Te lași mereu învins
Miroase a cuib de șoareci,
A putregai încins,
Și tu doar taci,
Te lași mereu învins.
Fără să lupți cu teama,
Fără voință bună,
Fără să-ți dai seama,
Dar clopotul îți
Ati stricat oranduirea!
Gluma se ingroasa tare,
Nu mai este de scapare!
Lasati liberi criminalii,
Si-l inchideti pe Becali?
Cu asa gogomanie,
Este clara nebunie!
Ordinu-i venit de
II