În univers ne învârtim și în pământ vom merge

Ochii mei, ochii tăi, privim același cer, același pământ,

Dar, din păcate, nu toți îl vedem la fel.

Și cerul și pământul, fiecare îl vede cum vrea el.

Sau cum, mai crede din leagăn, până la mormânt.

Așa și lucrurile toate, câte sunt în Univers

Sunt privite într-un mod, atât de diferit.

Nu toate au pe lume același înțeles,

De multe ori și un cuvânt, mereu răstălmăcit.

Unu-i cerul de când lumea și pământul, tot rotund

Din păcate, multă vreme lumea n-a crezut

Că pământul se învârtește, iar pe cer astre lucind,

Ficare cum gândește, sau cu ochii a văzut.

Așa și binele și răul, ficare cum îl vede,

Nu discerne, nu se teme, sau nicidecum nu-i pasă,

El de-a făcut pe lume rău, tu de i-ai spus, nu crede

Că nu va trece în neființă, fără de pedeapsă.

Și orice faptă ai făcut, astăzi bine socotește,

Că gândire înțeleaptă și cu privirea dreaptă,

Fii mai atent, nu rătăcii, și bine chibzuiește,

De vrei ca să primești bună răsplată.

În Univers ne învârtim și în pământ vom merge,

Dar este timpul să gândim, la ce va fi!

De-acum cu noi, de ne vom înțelege,

Că rău ne facem și nu-i drept cât vom trăi,

De nu vom respecta cuvânt și lege.

( Părerile atât de contrariate, cuvântul atât de răstălmăcit, toate-s întoarse pe dos, viața, clima, Universul, oamenii. Nu ascultare, înțelegere, iubire; s-au înmulțit cele rele, lipsa de credință, de gândire, de înțelepciune. \" Dumnezeu cu mila \", altfel... )