Poezie
Nimeni altcineva, decât eu
1 min lectură·
Mediu
În seara-n care vei veni,
mă voi speria și voi fugi.
Departe, peste plictisitoare rime,
peste tandre răstălmăciri sublime.
Fără greșeli de exprimare,
Te voi ruga ca prin urmare
Să-mi lași o triadă de tornade
Să pot scrie și iubi la sute de grade.
Eu voi găsi un suflet să iubesc,
Sentimentul de al meu, să-l citesc
În divine plăsmuiri
Și-n sălbatice sclipiri.
Sentimentul,
Tridentul,
Lasă-mi-l mie ca ultimă stare
de agregare.
N-ai voie să mi-l iei
căci e al ecuației
din ceea ce-i al meu,
din ceea ce-i mereu.
Ca prima suflare,
ca scumpa răzbunare.
Așa doresc să cânt
rece și fierbinte să m-avânt
în tumultum și vârtej
în lacrimi crescute pe vrej.
Magie, nemagie,
ce-o fi o fi, din letargie
de rațiune, de pudoare
Eu și totul mă doare.
Anii, visele,
puterile, clipele.
A lor revoluții mă dor
Iar eu, din eu, te-ador.
002.776
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Nimeni altcineva, decât eu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/56154/nimeni-altcineva-decat-euComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.