Poezie
Fabula târâtoarelor
Ghici ghicitoarea mea?
1 min lectură·
Mediu
Mărul galopeaza pe o secundă,
Iar eu, o râmâ, spre tine.
De ce e marul atât de crud și...greu?
Port în spinare o comoară ce nu e a mea,
Mor încet până ajung la tine, pamânt zemos și răcoros!
Tu mi-ai stinge oboseala de la călărie...
Dar voi învia eu!
să mă târâsc iar cu mărul meu!
Vreau să-l gust și să-i păstrez aroma de viață
o bucata mai mult după sfârșit,
doar o bucată!
Mărul mi-e un prieten drag pentru că...
Din când în când îl mai car cu tine,
Din când în când îl mai păcălim împreună...
și-l gustăm amândoi prin aceeași gură,
Pământ al meu!
Uneori, mărul se joacă de-a v-ați ascunselea cu râmele...
Trebuie purtat mereu, gustat mereu
Doar că... nu e întotdeauna dulce, mai mult e acru și amar
Iar râma, biata, îl cară în spinare ca pe-un trofeu...
Trofeu ce mai și fuge?!
Mai scapă din spinarea bietei râme:
Un măr-trofeu înnebunit de viteză și de suflet
-Îmi scapă ușor când vreau să-l țin strâns și să-l mușc!
-Îmi apasă oasele subțiri când vreau să-l las să fugă!
-și trebuie s-ajung la pământul meu!
-Trebuie s-ajung la pământul meu!
-Trebuie s-ajung la pământul meu!
043.261
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 200
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Fabula târâtoarelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/23945/fabula-taratoarelorComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ISmersi pentru urare,si hai sa itzi ofer 2 chei:marul este timpul in viziunea mea,iar rama este omul ,acum depinde de voi toti ca sa intelegeti ce inseamna pamantul la care omul vrea sa ajunga prin greutatea timpului,pa si sper sa va placa
0
ISspun ca nu e de fapt o fabula,este o falsa imagine pentru ca si timpul e de obicei inselator
0
ISa fost odata o rama ce purta in spate o farama de timp,si timpul ii ma scapa din spinare,dar il prindea rama din nou,si mai gusta din el,curioasa de ce va fi,uneori mai nimerea o parte acra,alteori mai nimerea o parte dulce,dar nu-l lasa sa-i scape.Efectul otravit al marului de timp avea efectul sa lungeasca secundele,alteori,cand gustul era dulce nu tinea mai mult de-o inghititura.Pamantul in care se vrea ingropata rama este pamantul care o va amorti de durere,si o va imbiba in fericire.Cred ca efectul acesta il are dragostea.Ceea ce nu stiu este ce este atat de greu in poezie...
0
Poate ne mai indulcesti si cu alte fabule.
pe asta n0-am inteles-o prea mult, dar mai trimite