Poezie

Cadavru de cocotă

1 min lectură·14 august 2007

Mediu

ca dintr-un titirez stau în aceeași pajiște și mă învârt.

toate armoniile se încâlcesc în urechea mea

în dezacorduri

și tu te presari printre ele

ca pauza de care mai am nevoie câteodată

ca o melodie prea veche a unei casete prea uzate

un el se plimbă printre lucrurile tale, dragule,

fără să știe cât de mult ești tu printre ele

zâmbește dinspre ele a soare

ce vine din spatele lui, altarul tău

îți caut trăsăturile în el, în alt el, în alt el și în alt el

și mi-e teamă

că-și vor da seama... acești toți ei

și NU voi mai putea să te am prin brațele lor

..............................................................................

și-atunci îmi vor găsi

cadavrul spumegând a mort proaspăt

printre toate cuvintele mele de jurnal,

printre fiecare vers lăsând o urmă-n plus spre tine

și-mi vor citi umbrele tale pe buze,

și colții mei în mâna ta mușcând ca din speranță

vor fi gășiți odată și odată

în fiecare dragoste ce am făcut-o sub automutilări,

în fiecare cuvânt

ei vor citi o urmă spre cel ce m-a ucis:

tu...

002.123

Ioana Camelia Sîrbu. “Cadavru de cocotă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/1739835/cadavru-de-cocota

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.