Poezie
Epilog unor scrisori
1 min lectură·
Mediu
Cuvintele-mi scriu
În sensurile silabelor reciclate
Mii de scrisori ce pot ajunge direct în
Coșul de gunoi ce-i plin și-acum de
Sinele meu răstălmăcit…
Temporalitatea lui conduce sălbatic,
Uneori tâmpit,
El își scrie sensul acela greu de mințit
Al unui animal de pradă.
E al meu, își strigă sinele sieși:
“Sunt nebun
Închideți-mă la spital, cuvintelor,
Unde dozele de medicamente, medicii, asistentele
Nu știu să-mi citească nici prima literă din mine!
Lasă-le dracu` de legi,
Când ai de-a face cu nebunii
Îți trebuie doar o doză de agramatical
și-ai câștigat bătălia!
Așa că nebunilor, vă rog, fiți liberi,
Fiți ca și-acasă,
Un nicăieri ce nu știe să existe altfel decât haotic, hilar!
Așa e-n Utopia sinelui meu
Când ne băgăm picioarele-n tot
Facem compromisuri și ne îngropăm în mediocritate
La multe altele!”
Și astfel, plin de zel, a luat scrisorile toate și le-a ucis
În pieptul său negru universal
Cu toate stelele topite
De ce te-ai negat, refuzat, uitat, sine românesc?!
18.08.09
002.010
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Epilog unor scrisori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/13908784/epilog-unor-scrisoriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
